Școala Lungulețu: PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu PENTRU PERIOADA 2025-2029

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 LUNGULEȚU

COM. LUNGULEȚU/ SAT LUNGULEȚU

TEL. 0245717649/ EMAIL: lunguletu@scolidb.ro

Nr. înreg 1254/31.08.2026

Dezbătut și avizat în Consiliul Profesoral din data de 31.08.2026 Aprobat în Consiliul de Administrația din data de 31.08.2026

PLANUL DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ AL Școlii

Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu

PENTRU PERIOADA 2025-2029

Echipa de elaborare și revizuire a PDI:

Coordonator – prof DUMITRU SIMONA- director

Membru – prof. DOBRE FLORENTINA- director adj

Membru – NECULA GEORGIANA- resp CEAC

Membru – IONICĂ ALIN- reprezentant CL

Membru – PÎCIU MIHAELA- repr parinti

Secretar – PETRE MARIA

CUPRINS

ARGUMENT – CONTINUITATE, DAR ŞI SCHIMBARE ................................................................3 MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI 4

CONTEXT LEGISLATIV.......................................................................................................................8 CAPITOLUL I - DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ..........................................................................9 I.1 Date de identificare ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu..............................................................9 I.2. Scurt istoric al unității.......................................................................................................................9 I.3. Cultura organizațională.....................................................................................................................9 I.4. Analiza informațiilor de tip cantitativ.............................................................................................11 I.5 Analiza informațiilor de tip calitativ................................................................................................16 I.6 Analiza S.W.O.T..............................................................................................................................17 CAPITOLUL II - DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN - ANALIZA P.E.S.T.E ..............................23 II.1 Contextul politic .............................................................................................................................24 II.2 Contextul economic........................................................................................................................25 II.3 Contextul social ..............................................................................................................................26 II.4 Contextul tehnologic.......................................................................................................................27 II.5 Contextul ecologic..........................................................................................................................27 CAPITOLUL III – STRATEGIA Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu ..............................................29 III.1 Viziunea școlii...............................................................................................................................29 III.2 Misiunea școlii ..............................................................................................................................29 III.3 Ținte strategice ..............................................................................................................................30 III.4 Opțiuni strategice - Program de dezvoltare.................................................................................34 CAPITOLUL IV - CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE ......................................40

ARGUMENT – CONTINUITATE, DAR ŞI SCHIMBARE

Prezentul Plan de dezvoltare instituţională are în vedere dezvoltarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu pentru o perioadă de 4 ani, respectiv pentru perioada 2025-2029. Planul de dezvoltare instituțională (PDI), prefigurează, pe baza datelor și informațiilor diagnostice disponibile, modul în care unitatea își va îmbunătăți capacitatea de a servi intereselor membrilor individuali ai comunității școlare, ale comunității în ansamblu și ale societății în general.

Politicile educaționale promovate de Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu vizează punerea în aplicarea a celor douăsprezece deziderate ale Programului Național „România educată”, pentru orizontul anului 2030.

Şcoala reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi majore multiple în viaţa unei comunităţi pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat şi ştiinţific procesul de instruire şi educare a elevilor, proces început în familie, şi de adaptare a acestora la solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.

Planul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului și asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.

Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice asumate, izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

Analiza SWOT a permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii, avându-se în vedere următoarele aspecte:

✓ elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul nivelurilor de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial; ✓ crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne, asigurării stării de bine a elevilor;

✓ promovarea incluziunii, valorilor şi practicilor societăţii democratice;

✓ stabilirea de parteneriate, schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare adaptării la schimbările continue ale societăţii; ✓ profesionalizarea actului managerial;

✓ asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului educațional și gestionarea

eficientă a acesteia.

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu funcţionează ca un centru coordonator şi de legătură cu celelalte instituţii ale comunităţii şi cu ceilalţi factori cu preocupări educaţionale și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. De aici, permanenţa actului educaţional, continua instruire şi educare a fiinţei umane, permanenta atenţie ce trebuie acordată schimbărilor de conţinut pe care le impune societatea şi capacitatea de adaptare a elevilor la cerinţele mereu sporite ale societăţii.

MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI Îmbunătățirea continuă este obligația fiecărei unități de învățământ și o dovadă minimă de respect pentru contribuabili și pentru beneficiarii direcți (elevii) și indirecți (părinți, angajatori, comunitatea locală etc.) ai educației. Îmbunătățirea continuă a activității este, de asemenea, o dovadă a competenței manageriale: dacă un lucru nu merge cum trebuie în școală, el trebuie remediat sau îmbunătățit. Iar îmbunătățirea se face urmând anumiți pași, primul fiind cel de proiectare. În esență, orice proiect este o cale, un ”drum” de la o stare actuală, nesatisfăcătoare, la o stare dezirabilă, în mod necesar mai bună față de situația actuală. Ca urmare, Planul de dezvoltare instituțională:

→ Asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse materiale şi financiare, relaţii comunitare);

→ Oferă colectivului unității de învățământ posibilitatea participării la schimbare; → Asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a activităţii școlii;

→ Favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii;

→ Asigură dezvoltarea personală şi profesională;

→ Întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul unității, implicând în educaţie mai mulţi factori (familie, comunitate, instituţii educaţionale etc.) şi stimulează dezvoltarea imaginii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu în întregul ei.

Performanţele obţinute în ultimii ani de Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în valoare intenţia de dezvoltare instituţională a colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire al elevilor.

Între aspectele pe care ni le propunem să le transformăm, le enumerăm pe cele mai importante: obiective și strategii clare, mediul de învățare, dezvoltarea resursei umane, procesele de bază. Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal al unității, un demers ordonat al activității de învățare și un mediu atractiv de activitate, spații școlare bine întreținute și dotate corespunător cu echipamente, materiale și mijloace didactice, corelate cu creșterea rezultatelor la învățătură. Acesta este temeiul pentru

care includem mediul de învățare în categoria aspectelor pe care ne propunem să le dezvoltăm, pentru obținerea stării de bine a elevilor.

Dezvoltarea resursei umane semnifică, în esența, cultivarea atitudinilor pozitive personalului Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu și îmbogățirea abilităților profesionale prin instruire și dezvoltare. Transformarea de bază pe care ne-o propunem prin Planul de dezvoltare instituțională o reprezintă crearea unei culturi a învățării organizaționale, învățare prin rezolvarea problemelor apărute și a unei culturi a responsabilității, considerând că organizațiile responsabile sunt cele care învață continuu. Prin învățare continuă ne propunem să ne îmbunătățim permanent abilitățile pentru atingerea scopurilor unității noastre, să mărim șansele pentru a rezista și, în același timp, să ne dezvoltăm, într-un mediu școlar și social concurențial, foarte dinamic și adesea imprevizibil.

Prin Planul de dezvoltare al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm procesele de bază care stau la baza activității noastre: planificarea și realizarea activităților de învățare, obținerea și evaluarea rezultatelor învățării, asigurarea tuturor categoriilor de resurse, asigurarea comunicării cu factorii educaționali, formarea și dezvoltarea profesională, activitatea financiară și achiziționarea de bunuri și servicii, evaluarea complexă a întregii vieți școlare etc.

Nu în ultimul rând, apreciem că planul nostru este realizabil, judecând după gradul de adecvare a scopurilor/țintelor strategice propuse la resursele strategice de care dispune unitatea de învățământ în prezent și, pe care estimează ca le poate procura în viitor.

Planul de dezvoltare instituțională este adecvat situației, adică este inițiat într-o etapă în care formarea și educarea elevilor este regândită din perspectiva însușirii compețentelor-cheie, pe de o parte, iar pe de alta parte, activitatea unității este orientată spre îmbunătățirea continuă a calității educației.

FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR Raportându-ne la contextul managerial actual al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu, sperăm să reușim să stabilim liniile directoare al noului proiect, în mod corect.

Considerăm că „încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire științifică și metodică, receptiv la nou și interesat de perfecționare și formare continuă” nu stă în puterea unității de învățământ, având în vedere că organizarea concursului de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de la nivelul unității școlare se realizează la nivel național, iar detașarea au pretransferul prin acordul unităților de învățământ sunt puține șanse să se realizeze având în vedere distanța relativ mare de localitatea de unde provin majoritaea cadrelor didactice. Ceea ce se poate însă realiza este încurajarea cadrelor didactice existente să participe în mod continuu la perfecționare și formare continua.

Apreciem, că mobilierul unității este corespunzător și de aceea este necesară întreținerea acestuia. Dotarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu cu echipamente informatice, care sunt folosite atât pentru activitățile de dezvoltare a competențelor digitale a elevilor și cadrelor didactice, cât și pentru activitățile

desfășurate de serviciile administrative ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu (secretariat, contabilitate, administrativ, bibliotecă, conducerea unității) este relativ optimă cantitativ, însă, cu siguranță trebuie îmbunătățită calitatea.

Remarcăm o perceptie bună din partea părinților și a autorităților locale în privința gospodăririi resurselor, cu deosebire a celor materiale și financiare, pentru ameliorarea condițiilor de activitate din unitatea de învățământ.

Existența unei noi viziuni manageriale a condus la conturarea unei noi viziuni și a unei misiuni specifice Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu, care, ne dorim să orienteze, să dea direcția dezvoltării unității noastre.

Ca urmare a analizei realizate la nivelul unității de învățământ, s-au formulat următoarele recomandări cu privire la dezvoltarea și îmbunătățirea activității unității:

✓ Facilitarea participării elevilor şi familiei la deciziile strategice ale unității;

✓ Crearea și menținerea unui ethos școlar optim pentru asigurarea unui învățământ de calitate; ✓ Inițierea unor cursuri prin CCD privind comunicarea profesor – elev și diriginte – părinți, părinți – elevi, diriginte – elevi, învățător – elevi, educator-copii, director – profesor, director – părinți; ✓ Reconfigurarea sistemului de comunicare internă şi externă;

✓ Promovarea strategiilor de control adecvate, concepute pentru asigurarea atingerii obiectivelor specifice tuturor compartimentelor Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu;

✓ Îmbunătăţirea continuă a calităţii, bazată pe rezultatele evaluării instituţionale sistematice; ✓ Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale prin măsuri active în domeniul instructiv – educativ, resurse umane, bază materială, relaţii externe;

✓ Corelarea Curriculumului Naţional şi a Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Şcolii cu oferta educaţională a unității;

✓ Monitorizarea procesului de predare – învăţare – evaluare din perspectiva dezvoltării competenţelor cheie şi a centrării activităţilor pe beneficiarii direcţi şi pe cerinţele lor educaţionale; ✓ Reducerea analfabetismului funcțional, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor prin aplicarea sistemului de evaluare periodică și promovarea excelenței;

✓ Crearea unei culturi digitale în procesul de predare – învățare – evaluare, a leadership-ului și managementului școlii prin implementarea de sisteme informatice de suport;

✓ Promovarea serviciilor educaţionale adaptate la copiii cu cerinţe educaţionale speciale; ✓ Susţinerea activităţilor extracurriculare din perspectiva educaţiei nonformale şi informale; ✓ Combatarea absenteismului școlar și prevenirea abandonului şcolar prin măsuri active de

identificare a nevoilor beneficiarilor direcţi şi de optimizare a procesului instructiv – educativ; ✓ Evaluarea anuală a performanţelor individuale ale personalului didactic, didactic-auxiliar şi administrativ, utilizând indicatori de performanţă adecvaţi misiunii unității;

✓ Identificarea nevoilor de dezvoltare profesională şi crearea de oportunităţi de formare continuă și perfecționare;

✓ Optimizarea bazei materiale adecvate cerinţelor de implementare a unui învăţământ modern şi cerinţelor de îmbunătăţire a calităţii;

✓ Crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea rolului de partener educativ al părinţilor; ✓ Promovarea de parteneriate pe plan local, regional şi naţional;

✓ Inițierea și implementarea de programe educaționale în vederea reducerii absenteismului și abandonului școlar;

✓ Respectarea drepturilor copilului/omului, a principiilor nediscriminării și ale egalității de șanse între femei și bărbați;

✓ Îmbunătățirea participării la educație, a rezultatelor învățării și a stării de bine a elevilor, în general și, dacă este cazul, pentru grupurile dezavantajate/ vulnerabile de elevi existente la nivelul unității școlare;

✓ Încurajarea şi susţinerea excelenţei în educaţie, a performanţelor elevilor cu aptitudini înalte prin organizarea de concursuri și valorizarea rezultatelor deosebite obținute;

✓ Promovarea unei „educații privind schimbările climatice și mediul”, o educație care promovează un stil de viață sustenabil prin dezvoltarea de competențe ecosociale, dezvoltarea unui mediu școlar sustenabil;

✓ Crearea de oportunități pentru educația complexă, permanentă, în spiritul dezvoltării competențelor cheie, dezvoltării civismului, voluntariatului, multiculturalismului, într-o societate complexă;

✓ Conducerea activităţilor specifice Compartimentului Contabilitate în condiţii de eficienţă şi transparenţă;

✓ Organizarea activităţilor aferente achiziţiilor publice în condiţii de legalitate, economicitate şi oportunitate;

✓ Formarea și dezvoltarea atitudinii de responsabilizare profesională și cultural-pozitivă a tuturor actorilor educaționali față de educația permanentă personală și profesională;

✓ Asigurarea la nivelul unității de învățământ a infrastructurii și echipamentelor necesare, inclusiv a sustenabilității, mentenanței și suportului TIC;

✓ Evaluarea instituţională internă anuală cu scopul identificării gradului de conformitate cu standardele de acreditare reglementate;

✓ Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli în corelaţie cu obiectivele strategice ale unității.

CONTEXT LEGISLATIV

Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.

Prezentul Plan de Dezvoltare Instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative: Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; Metodologii emise cu Ordin ME, în sprijinul aplicării Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023;

Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice; Ordinul nr. 5726/2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, înregistrat la M.M.F.T.S.S. - U.P.D.S.P.S. sub nr. 1104 din data de 9.07.2025;

Regulamentul de Ordine Interioară al unității;

Hotărârea nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 6106/2020 privind aprobarea Regulamentului de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar;

Ordinul nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor / elevilor / tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ integrat;

Ordinului nr. 1.503/6.821/2025 pentru aprobarea Metodologiei privind asigurarea asistenţei medicale a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior pentru menţinerea stării de sănătate a colectivităţilor şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos;

Hotărârea nr.1217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în Romania, cu modificările și completările ulterioare;

Ghidurile ARACIP pentru aplicarea unitară a standardelor de evaluare.

CAPITOLUL I - DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

I.1 Date de identificare ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu

Denumirea unității de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu

Adresa: str Principală, nr. 84, com. Lungulețu, sat Lungulețu

Forma de învățământ: Școală gimnazială, cursuri de zi

Nivel de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial

Limba de predare: limba română

Telefon/fax: 0245717649

E-mail: lunguletu@scolidb.ro

Site web: e-scoalanr1lunguletu.blogspot.com

Director: Dumitru Simona Iuliana

I.2. Scurt istoric al unității

Scoala Gimnaziala Nr. 2 Lunguletu, situata in comuna Lunguletu, jud. Dambovita, este singura scoala cu personalitate juridical de pe raza comunei mai sus mentionata.

I.3. Cultura organizațională

Ideea de bază în optica şcolii noastre este convingerea că fiecare elev poate învăţa. Este responsabilitatea noastră, ca dascăli, să asigurăm condiţiile în care, fiecare elev să dea măsura potenţialului său maxim. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au nevoi şi stiluri de învăţare proprii, au dreptul la un mediu de învăţare sigur şi adecvat normelor europene, trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare. Toţi elevii trebuie să înveţe să-şi exprime propriile opinii, iar lucrul în grupuri de cooperare îi pregăteşte pentru viaţă.

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu promovează valoarea ca mod de viaţă şi se adaptează la nivelul de dezvoltare al societăţii actuale. Unitatea s-a remarcat prin calitatea actului educativ, reprezentată prin rezultatele obţinute la evaluarea naţională, olimpiadele şi concursurile şcolare.

În ceea ce priveşte climatul organizaţional, putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi receptivitate la schimbări, relaţiile dintre cadrele didactice fiind cordiale. Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţionalităţilor semnalate în activitatea şcolii, încercând

să creeze un climat afectiv, bazat pe armonie, echilibru, transparenţă, responsabilitate şi corectitudine. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice, proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare.

Din analiza datelor, în unitatea de învățământ există o stare de echilibru şi un climat favorabil. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător şi pe ce are el de făcut.

Reforma învăţământului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri individuale de învăţare, integrare, abordare transdisciplinară, relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline.

Elemente de cultură organizaţională

PARTEA VIZIBILĂ

a) Simboluri şi sloganuri - exprimă cu ajutorul unor imagini simple şi în cuvinte puţine setul de valori fundamentale și personalitatea unității şcolare: sigla şi numele şcolii, sloganul şcolii, stema școlii. b) Ritualurile şi ceremoniile - exprimă şi întăresc valorile promovate de către unitate: acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor (întăreşte statutul persoanei respective în organizaţie); 8 Martie, zile onomastice, Crăciun, Paşte, excursii petrecute împreună, participarea împreună la diferite activităţi de formare continuă, primirea elevilor de clasa pregătitoare, Ziua şcolii, festivităţi de deschidere şi închidere a anului şcolar.

c) Miturile şi eroii - furnizează multe informaţii relative la cultura unității: primii directori ai şcolii; cei mai exigenţi/indulgenţi directori; cele mai importante inspecţii.

d) Modele comportamentale - pot releva componenţe profunde ale culturii: vestimentaţia profesorilor – conservatoare, modul în care se salută – în funcţie de statutul social, jargonul - limbajul specific unității de învățământ, îmbinarea limbajului de specialitate cu utilizarea limbii literare.

PARTEA INVIZIBILĂ

a) Normele - modul în care școala defineşte ceea ce este drept/corect şi nedrerept/ greşit: respectarea cadrului legislativ de către cadrele didactice.

b) Valorile - definesc ceea ce este bun şi rău pentru membrii unității: bun – descentralizarea sistemului de învăţământ; rău – pierderea statutului de titular.

c) Credinţele conducătoare - valori puternic internalizate, cu rol central în dirijarea comportamentului individual: numai împreună vom reuşi.

d) Reprezentările - modul în care membrii școlii îşi imaginează şi figurează concepte, roluri, modele considerate ca exemplare: directorul ideal = cald, apropiat, jovial; elevul bun = creativ, cu initiativă, curios.

e) Înţelesurile -sensurile, semnificaţiile şi accepţiunile dominante în decodarea conceptelor fundamentale: modul de înțelegere a educaţiei şcolare este o combinaţie a înţelesurilor oferite de cadrele didactice.

I.4. Analiza informațiilor de tip cantitativ

I.4.1 RESURSE UMANE

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu şcolarizează în anul școlar 2025-2026, preșcolari și elevi, cu vârsta între 3 şi 14 / 15 ani:

- învățământ preşcolar: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare

- învățământ primar: clasa pregătitoare şi clasele I-IV

- învățământ gimnazial: clasele V-VIII

• 6 grupe de grădiniță cu program normal - 111 copii

• 2 clase pregătitoare – 36 elevi

• 3 clase I - 38 elevi

• 3 clase a II-a - 51 elevi

• 3 clase a III-a - 51 elevi

• 3 clase a IV-a - 45 elevi

• 3 clase a V-a - 47 elevi

• 3 clase a VI-a - 41 elevi

• 3 clase a VII-a - 51 elevi

• 3 clase a VIII-a - 42 elevi

Numărul elevilor distribuiţi pe clase se prezintă astfel:

A. ELEVI

Anul 2025-2026

Preşcolari

Grupa

mică

Grupa

mijlocie

Grupa

mare

Total

Număr copii

109

Învăţământ primar Învăţământ gimnazial

CLASA	Număr elevi
Clasa pregătitoare	36
Clasa I	38
Clasa a II- a	51
Clasa a III- a	51
Clasa a IV- a	45
TOTAL	221

CLASA	Număr elevi
Clasa a V-a	47
Clasa a VI-a	41
Clasa a VII- a	51
Clasa a VIII- a	42
TOTAL	181

În anul şcolar 2025-2026, şcolarizăm un număr de 511 de elevi şi preşcolari, planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%.

→ REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR

Statistic, din cei 518 elevi înscriși la începutul anului școlar 2025-2026, la sfârşitul anului şcolar au rămaşi înscrişi 511 elevi, 7 fiind plecaţi şi fiind veniţi, au promovat 509 elevi, ceea ce reprezintă un procent foarte bun.

Situaţia şcolară în anul şcolar 2025-2026, raportată la medii

Ciclul gimnazial

Clasa

PROMOVAŢI

Corigenţi

Sit.

neîncheiată /abandon

/repetent

Total

cu medii

5-6,99

7-7,99

8-8,99

9-10

a V-a	47	2	8	12	25	0
a VI-a	41	0	10	7	24	0
a VII-a	51	8	8	12	23	0
a VIII-a	42	5	9	7	20	1
TOTAL	181	15	35	38	92	1

Abandonul școlar și neșcolarizarea sunt fenomene care au apărut şi în unitatea noastră în ultimul an şcolar din cauza unor factori obiectivi:

- familii dezorganizate, fără venit sau cu venituri foarte mici;

- folosirea copiilor la diverse munci;

- refuzul unor părinți de a-și școlariza copiii.

Se constată o scădere constantă a numărului de absenţe realizate de elevi.

→ NOTE LA PURTARE

Din totalul de 402 elevi înscriși la ciclul primar/ gimnazial doar 1 copil a finalizat anul școlar cu media la purtare B si 4 cu media 9 din ciclul gimnazial.

B. PERSONAL DIDACTIC DE PREDARE

În anul școlar 2025-2026, procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică formată din 50 cadre didactice.

Distribuţia după statut a personalului didactic angajat:

Personalul didactic angajat
Titulari ai şcolii	40
Detaşaţi din alte unităţi	0
Suplinitori calificaţi	10
Suplinitori necalificaţi	0
Personal didactic asociat/pensionari	0
TOTAL	50

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Personalul didactic angajat
Gradul I	30

Gradul II	6
Definitivat	11
Fără grad	3
TOTAL	50

Distribuţia în funcţie de vechime a personalului didactic angajat:

Vechime	0-3 ani	3-6 ani	6-10 ani	10-15 ani	15-20 ani	20-25 ani	25-30 ani	>30 ani
în învăţământ	5	5	1	4	14	14	7	0

→ PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ȘI ADMINISTRATIV

Personal didactic auxiliar

Total posturi	Secretar	Administrator financiar	Administrator de patrimoniu	Bibliotecar
2	1	1	0	0

Personal administrativ

Total posturi	Îngrijitor	Muncitor întreținere
6	5	1

C. RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

Resurse materiale

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu își desfășoară activitatea într-un corp de clădire. Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu dispune de 23 săli de clasă și:

1 cabinet de stiinte

3 laboratoare informatică

o sală sport

1 cabinet director

1 birou secretariat

1 cabinet consilier școlar

1 arhivă

1 sală bibliotecă – cu 430 volume în anul 2026

grupuri sanitare.

Material didactic de care dispune școala:

➢ calculatoare/videoproiectoare/imprimante în fiecare sală de clasă;

➢ aparatură fizică-chimie-biologie;

➢ material didactic pe discipline;

➢ fax, rețea internet Wireless.

Starea clădirii este bună, fiind reabilitată prin lucrări de izolare termică, modernizarea sălilor de clasă și a grupurilor sanitare. Şcoala dispune de instalație de alimentare cu apă, încălzire centrală pe gaz metan, iluminat natural şi artificial.

Elevii învață în condiții foarte bune. Școala dispune de sistem de supraveghere cu camere video/audio/alarmă. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier şi calculator în fiecare clasă, iar procesul de predare - învăţare se desfăşoară şi prin folosirea calculatoarelor din laboratorul de informatică.

De asemenea, la nivelul şcolii există materiale/echipamente sportive şi materiale didactice pentru desfășurarea orelor în laboratoarele unității.

Resurse financiare

Surse de finanţare ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu:

⇨ bugetul de stat – statul asigură finanțarea de bază, pentru desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, conform standardelor naţionale.

⇨ bugetul local - finanţarea complementară se asigură din bugetul local al unităţii administrativ teritoriale şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a. investiţii, reparaţii capitale, consolidări;

b. cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;

c. cheltuieli cu bursele elevilor;

d. cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii; e. cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

f. cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare;

g. cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat şi elevi; h. gestionarea situaţiilor de urgenţă;

i. cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

j. alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază. ⇨ venituri proprii și sponsorizări.

I.5 Analiza informațiilor de tip calitativ

Ambianţa în unitatea şcolară: cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera este deschisă, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflicte ele sunt rezolvate în mod obiectiv. Relaţiile dintre director – personal/elevi-părinţi, profesori – profesori/elevi-părinţi se bazează pe comunicare, colaborare, respect reciproc.

Mediul social de provenienţă al elevilor: în urma efectuarii analizei mediului social de provenienţă a elevilor, s-au constatat urmatoarele:

− majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social normal;

− lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi de îndrumare a copiilor; − plecarea părinților la muncă în străinătate;

− modele comportamentale negative în rândul tinerilor: abandon şcolar, nerespectarea normelor de igienă, vorbire vulgară.

Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere profesional, fapt constatat în urma inspecţiilor frontale sau de specialitate, a rezultatelor obţinute precum şi interesul în ceea ce priveşte participarea la cursuri de perfecţionare.

Managementul unităţii de învățământ: se desfăşoară pe baza planului managerial, în colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi a Consiliului profesoral. Responsabilii de arie curriculară şi ai comisiilor de lucru întocmesc planul managerial al comisiei de care răspund.

Relaţii cu comunitatea:

Implicarea părinţilor în activităţile manageriale este bună, având o bună relaţionare cu Comitetul Reprezentativ al părinţilor, aceștia fiind informați permanent despre procesul instructiv educativ și participând la activitățile școlii.

Există disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată părinţilor (se organizează întâlniri – lectorate şi consultaţii individuale cu părinţii).

Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de şcoală şi educaţia elevilor, ceea ce se reflectă în comportamentul elevilor, în atitudinea lor faţă de şcoală.

Colaborarea cu autorităţile locale este bună, apreciem programele acestora şi participăm la realizarea acestora.

În acest fel s-au dezvoltat relații bune, de parteneriat, întemeiate pe cunoașterea, aprecierea și întărirea rolului școlii în comunitatea locală. Școala are relații de parteneriat cu Biserica, Casa de Cultură, Biblioteca Municipală, Fundații, cu Poliția în vederea asigurării pazei și siguranței elevilor, pentru combaterea delicvenței juvenile și pentru realizarea unor ore de educație rutieră/ISU cu participarea cadrelor de poliție.

I.6 Analiza S.W.O.T

CURRICULUM

PUNCTE TARI (Strengths)

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

➢ competenţă în selectarea şi utilizarea unor metode activ – participative, calitatea metodelor, tehnicilor utilizate;

➢ utilizarea metodelor de evaluare tradiţională, dar şi alternativă;

➢ utilizarea unor mijloace de învăţământ care facilitează procesul de învăţare şi care sunt adecvate conţinuturilor învăţării şi particularităţilor de vârstă ale elevilor;

➢ integrarea resurselor TIC în desfăşurarea lecţiilor;

➢ crearea unor situaţii de învăţare care încurajează interacţiunea cadru didactic – elev, elev – elev, elev – cadru didactic;

➢ implicarea cadrelor didactice și elevilor în activităţi școlare și extraşcolare variate;

➢ eficientizarea controlului general asupra catedrelor prin asistenţe la ore; ➢ utilizarea metodelor moderne de predare, evaluarea făcându-se prin îmbinarea armonioasă a metodelor clasice cu cele moderne;

➢ existența materialelor curriculare la nivelul fiecărei comisii;

➢ respectarea planurilor cadru;

➢ existența în unitate a responsabilului de mediu cu atribuții de promovare a principiilor dezvoltării durabile;

➢ facilitarea educației în aer liber la nivelul unității de învățământ prin derularea Programului național Școala altfel/Programului Săptămâna verde;

➢ curiozitatea elevilor de a explora/investiga mediul înconjurător și de a relaționa cu factorii de mediu.

➢ dificultăți în selectarea unor resurse digitale de calitate;

➢ abordarea în mică măsură a demersului didactic prin raportare la experiențe cotidiene și la condițiile specifice formării gândirii critice;

➢ insuficienta adaptare a curriculum-ului la particularităţile unor categorii speciale de elevi;

➢ insuficienta utilizare a materialelor didactice, a tehnicii informaționale și a metodelor active în demersul didactic;

➢ frecvența redusă a sarcinilor de învățare care stimulează dezvoltarea creativității elevilor și a gândirii critice;

➢ interesul scăzut al elevilor pentru performanță;

➢ elevi cu număr mare de absenţe nemotivate şi care încalcă prevederile regulamentului şcolar şi intern;

➢ lipsa autonomiei școlii în selectarea cadrelor didactice;

➢ suprapunerea cerințelor, testărilor, ceea ce conduce la o distribuire inegală a

efortului elevilor.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

AMENINȚĂRI (Threats)

➢reconfigurarea curriculumului, prin centrarea acestuia asupra procesului de formare și dezvoltare a competențelor cheie;

➢posibilitatea utilizării în mod gratuit a unor platforme educaționale online;

➢existența politicilor educaționale care vizează prevenirea violenței în unitățile de învățământ preuniversitar și a abandonului școlar;

➢ interesul elevilor pentru activitățile de consiliere individuală pe problematica orientării în carieră, dezvoltării socio emoționale, dezvoltării personale, managementului învățării;

➢CDEOȘ oferă posibilitatea satisfacerii dorinței de informare și cunoașterea în diferite domenii de activitate;

➢promovarea imaginii şcolii prin implicarea în diferite activităţi în colaborare cu ONG, instituţii, etc;

➢optimizarea procesului didactic din școală prin utilizarea mijloacelor moderne de predare – învățare și comunicare, a tehnologiilor informației și comunicării;

➢adaptarea mediului şcolar la necesităţile specifice ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;

➢deschiderea unității de învățământ spre comunitate pe teme de mediu, schimbări climatice;

➢intermedierea de sponsorizări sau colaborări cu specialiști;

➢dezvoltarea competențelor elevilor necesare acțiunilor pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și protejarea mediului;

➢conștientizarea importanței implicării tuturor actorilor în implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

➢ Dezinteresul unor părinţi faţă de situaţia şcolară a elevilor şi disponibilitatea scăzută pentru problemele propriilor copii, plecarea acestora în străinătate;

➢ promovarea mediocrităţii;

➢ necorelarea manualelor cu programele şcolare, încă supraîncărcate;

➢ starea fizică precară a unui număr de manuale, care se transmit generației următoare;

➢instabilitatea legislativă a curriculumului în sistemul de învățământ;

➢neadoptarea unui comportament de protejare și îmbunătățire a calității mediului.

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI (Strengths)

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

➢ interesul pentru obţinerea gradelor didactice;

➢ realizarea planului de şcolarizare propus şi a încadrării cu personal didactic;

➢ susţinerea inspecţiilor pentru obţinerea gradelor didactice;

➢ adaptarea la schimbările din sistem; ➢ predomină personalul didactic titular, ceea ce asigură o anumită stabilitate şi continuitate;

➢ cadre didactic;

➢ relaţii interpersonale care favorizează crearea unui climat educaţional stimulativ;

➢ buna colaborare în cadrul echipei manageriale cât şi cu colectivul de cadre didactice;

➢ echipa managerială preocupată de creșterea calității procesului didactic, a bazei materiale și aspectului școlii;

➢ cadre didactice bine pregătite, dedicate meseriei și apreciate în comunitate;

➢ proiecte diverse în care elevii și profesorii se pot remarca;

➢ o bună participare la cursurile de perfecționare și formare continuă din partea CCD și înscriere la grade didactice;

➢ existența profesoruluiu psihopedagog; ➢ implicarea cadrelor didactice în predarea/transmiterea de informații pentru educația privind schimbările climatice și mediul;

➢ existența persoanei responsabile cu planul de mentenanţă sustenabilă a unității, pentru a susține pe termen lung acest plan.

➢ rezistența la schimbare a unor cadre didactice în ceea ce privește digitalizarea;

➢ lipsa competențelor digitale a unor cadre didactice;

➢ existenţa unor cadre didactice greu adaptabile la noile roluri pe care trebuie să şi le asume;

➢ pregătire deficitară a cadrelor didactice pentru activitate cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă;

➢ existenţa cadrelor didactice cu norma dispersată în mai multe şcoli ceea ce duce la un ataşament mai slab faţă de şcoală și a slabei implicări în activitățile desfășurate;

➢ elevi cu părinți plecați în străinătate, care sunt lăsați în grija bunicilor sau altor rude care nu au un control eficient asupra lor;

➢ elevii veniți din străinătate și acomodarea dificilă a acestora ca urmare a lipsei de cunoștințe;

➢ absenteismul unor elevi;

➢ bariere de comunicare în relaţia profesor-elev, profesor – părinţi;

➢ existenţa unor elevi problemă;

➢ manifestarea cazurilor de bullying în unitate, a fenomenului de violență școlară, a cazurilor de abandon și amplificarea absenteismului școlar.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

AMENINȚĂRI (Threats)

➢ preocuparea personalului din învăţământ pentru pentru publicarea de articole, participarea la simpozioane, sesiuni de comunicări şi schimburi de experienţă;

➢ oferta bogată de formare din partea agenţilor de formare;

➢ existența programelor Erasmus+;

➢ activitatea grupului de acțiune antibullying;

➢ posibilități multiple de a accede la informații științifice și metodice de ultimă oră;

➢ formarea și stimularea resursei umane implicate în predarea/transmiterea de informații pentru educația privind schimbările climatice și mediul, care contribuie la creșterea gradului de sustenabilitate al unității prin oferirea de stimulente, recompense.

➢ comunicare deficitară între părinți și școală;

➢ creșterea numărului copiilor încredințați spre creștere și educație unor terțe persoane, în lipsa părinților plecați în străinătate;

➢scăderea motivației și interesului cadrelor didactice pentru activitățile profesionale datorită salariilor mici;

➢o depreciere a statutului profesorului în societate (plecând de la nivelul guvernării și încurajată de mass-media), ceea ce determină dificultăți în impunerea cadrului didactic, ca principal factor al educației, în fața beneficiarilor direcți și indirecți;

➢ posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile sociopolitice actuale;

➢diminuarea populaţiei şcolare;

➢lipsa unui mediu familial adecvat pentru unii elevi;

➢ dezinteresul unor cadre didactice și elevi pentru o educație pentru mediu și schimbări climatice;

RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

PUNCTE TARI (Strengths)

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

➢ școala dispune de o bază materială bună, săli de clasă cu mobilier modern, laboratoare, cabinete, bibliotecă, sală de sport;

➢ utilizarea corespunzătoare și eficientă a resurselor financiare, în acord cu politicile şi obiectivele școlii, cu interesele elevilor, cu respectarea prevederilor legale;

➢ asigurarea siguranței fizice și protecției elevilor, personalului și bunurilor unității;

➢ încadrarea în normele igienico-sanitare corespunzătoare;

➢ deteriorarea mobilierului în unele spaţii de învăţământ;

➢ deteriorarea grupurilor sanitare datorită supraaglomerării acestora în timpul pauzelor;

➢ numărul insuficient de calculatoare raportat la numărul elevilor din școală; ➢ lipsa fondurilor pentru recompensarea activităților de performanță ale elevilor și cadrelor didactice;

➢ slaba implicare a elevilor în păstrarea bazei materiale a școlii;

➢ deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ de către unii elevi;

➢ stare fizică bună a bazei tehnico materiale;

➢ accesul cadrelor didactice la calculatoarele, xerox-urile, imprimantele din unitatea de învățământ;

➢ antrenarea elevilor și părinților în activități de întreținere și înfrumusețare a claselor și holurilor școlii;

➢ o bună bază sportivă (sală de sport, suprafața sintetică).

➢ utilizarea PC şi programelor software în activitatea de Secretariat şi Contabilitate;

➢ conexiunea la Internet a unității de învățământ;

➢ dotarea cu fond de carte şi materiale sportive pentru sala de sport;

➢ burse sociale, burse de merit, rechizite, Programul pentru școli al României; ➢ existenţa bazei de date privind

populaţia şcolară, cadrele didactice, normarea, mişcarea de personal, examene naţionale, documente şi acte normative;

➢ existența unui mobilier adecvat vârstei elevilor și a unor spații pentru desfășurarea activităților;

➢ disponibilitatea noilor tehnologii pentru diversificarea metodelor de predare – învățare și interacțiune la clasă;

➢ crearea unui plan de mentenanță sustenabilă a unității;

➢ preocuparea pentru îmbunătățirea bazei materiale și reabilitării/modernizării școlii.

➢ distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare de către unii elevi.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

AMENINȚĂRI (Threats)

➢ oportunități de finanțare extrabugetară identificate de școală prin contracte de sponsorizări, dotări și parteneriate;

➢ sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate, prin programe

➢ conexiune slabă la internet în unele spații ale unității sau defectarea perioadică a rețelei de internet;

➢ finanțarea insuficientă a unității de învățământ, ca urmare a aplicării costului

guvernamentale;

➢ existența unor ONG-uri, firme private care finanțează proiecte educaționale; ➢ sprijinirea școlarizării elevilor și

performanței în educație, prin acordarea de burse și alte facilități;

➢ continuarea extinderii IT;

➢ utilizarea ca infrastructură educațională a zonelor verzi din jurul unității de învățământ sau din interiorul acesteia;

➢ utilizarea mediului exterior clădirii unității ca un context integrat pentru învăţare;

➢ reabilitatea unității de învățământ, în vederea creșterii gradului de sustenabilitate și a reducerii amprentei de carbon.

standard per elev;

➢ conștiința morală a elevilor privind păstarea și întreținerea spațiilor școlare; ➢ sistemul greoi de achiziție a mijloacelor

didactice, ca urmare a reducerii finanțării unității de învățământ;

➢ ritmul accelarat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente;

➢ neînțelegerea conceptului de sustenabilitate pentru dezvoltarea infrastructurii școlare pentru tranziția la o economie durabilă din perspectiva mediului.

RELAȚII COMUNITARE

PUNCTE TARI (Strengths)

PUNCTE SLABE (Weaknesses)

➢ colaborarea cu instituții și reprezentanți ai autorităților locale pentru organizarea unor activități formale/ informale;

➢ implicarea coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare în activitatea educativă şcolară si extraşcolară, în implementarea de proiecte educative;

➢ buna colaborare între coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare cu cadrele didactice şi conducerea şcolii;

➢ diversitatea activităţilor extraşcolare: serbări pentru marcarea evenimentelor culturale, istorice şi religioase, vizite la muzee, excursii etc.;

➢ colaborarea eficientă cu sindicatul, Inspectoratul Școlar, Primăria, Poliția; ➢ încheierea de parteneriate cu: şcoli, agenţi economici și alte instituții;

➢ rezultate foarte bune la concursurile artistice și sportive, fazele naționale și

➢ număr insuficient de parteneriate reale cu agenţi economici din anumite domenii de pregătire;

➢ lipsa sprijinului specializat pentru elevii cu nevoi speciale;

➢ numărul redus de activități educative și extracurriculare la nivelul claselor pentru dezvoltarea reală a sensibilității elevilor, formarea de deprinderi și comportamente pentru integrarea în viața socială;

➢ slabe legături de parteneriat cu firme private.

județene;

➢ întâlniri cu părinți și buna colaborare cu părinții la nivelul comitetelor de părinți pe clasă;

➢ Consiliul școlar al elevilor este activ și implicat în problematica școlii și comunității.

OPORTUNITĂȚI (Opportunities)

AMENINȚĂRI (Threats)

➢ oportunități de finanțare extrabugetară identificate de școală prin contracte de sponsorizări, dotări și parteneriate;

➢ posibilitatea promovării imaginii școlii la nivelul comunității prin ziarul local, site-ul primăriei, site-ul școlii, revista școlii, alte publicații;

➢ sprijinul Primăriei şi Consiliului local în desfăşurarea unor programe;

➢ colaborarea cu Primăria şi pentru dotări, lucrări necesare, etc.

➢ dezvoltarea de colaborări pe plan educațional cu primăria, comunitatea locală, diverse ONG-uri de mediu pentru susținerea unității în dezvoltarea infrastructurii școlare și pentru desfășurarea de proiecte de mediu comune;

➢ accesarea de granturi/atragerea de fonduri nerambursabile pentru finanțarea unor proiecte sau programe ce au în vedere dezvoltarea durabilă/mediu, prin care să se susțină atât educația, cât și infrastructura școlară.

➢ slabe iniţiative private sau de sprijin comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional;

➢ instabilitatea la nivel social și economic a instituțiilor potențial partenere;

➢ concurența cu alte unități școlare din oraș ➢ insuficienta adaptare a mentalității și comportamentelor părinților la realitățile cotidiene și mai ales în raport cu proprii copii;

➢ situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii, care conduce la întreruperea școlarizării;

➢ lipsa motivaţiei financiare a cadrelor didactice;

➢ neimplementarea unor proiecte de creștere a gradului de sustenabilitate a unității de învățământ.

O serie de evenimente reprezentative ale activității desfășurate de Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu pot fi vizualitate pe site-ul unității și pe pagina de Facebook.

CAPITOLUL II - DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN - ANALIZA P.E.S.T.E

Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: politici, economici, sociali, tehnologici și ecologici.

Activitatea oricărei unități de învățământ este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv-educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale.

De aceea, este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice Planul de Dezvoltare Instituţională, în scopul maximizării rezultatelor.

II.1 Contextul politic

Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei și Cercetării cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene.

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu, asemănător tuturor unităţilor de învăţământ din ţară, a funcţionat și funcționează într-un context complex şi în continuă schimbare.

A fost și este necesar în continuare de un efort comun din partea tuturor actorilor implicaţi în actul educaţional pentru a găsi soluţii de adaptare la schimbările survenite.

Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrată în jurul următoarelor obiective:

✓ Apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ;

✓ Deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere; ✓ Liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

✓ Existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

✓ Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;

✓ Sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte;

✓ Finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul „Euro 200”, tichete sociale pe suport electronic, Programul „Masă sănătoasă”;

✓ Existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

✓ Politici integratoare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și elevilor aparținând categoriilor defavorizate;

✓ Existența Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), cu finanțare din Planul Național pentru Redresare și Reziliență pentru sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar, existența Programului „Învăţare remedială", destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelor-cheie, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire timpurie a şcolii şi copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării;

✓ Existența Programului „Școală după Școală”, Programului naţional „Masă sănătoasă"; ✓ Adoptarea Strategiei Naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023 – 2030.

Procesul de învăţământ din Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu se desfăşoară pe baza legislaţiei generale şi a celei specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, având în atenţie toate actele normative din domeniu, notificările şi ordinele emise de Ministerul Educației și Cercetării şi de Inspectoratul Școlar.

II.2 Contextul economic

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu este situată în Localitatea Lunugulețu, județul Dâmboviţa. Aproximativ 90% dintre elevii școlii la terminarea ciclului gimnazial urmează cursurile liceelor din apropiere: licee teoretice și tehnologice, școli profesionale.

În unitatea noastră şcolară există mulţi elevi cu o situaţie materială modestă, acest lucru împiedicându-i să-şi manifeste interesul pentru şcoală.

Situaţia materială dificilă a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală.

Preţul, de multe ori ridicat, al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală, poate reprezenta, de asemenea, o ameninţare.

Dezvoltarea economică a zonei este satisfăcătoaree, potențialul economic al zonei fiind axat pe turism, pe mici întreprinderi și companii austriece.

La nivelul judeţului, sectoarele de activitate cele mai semnificative, din punct de vedere al cifrei de afaceri sunt:

− Comerţul cu ridicata și cu amănuntul;

− Exploatarea şi prelucrarea lemnului;

− Construcţii;

− Agricultura;

− Transporturi rutiere de mărfuri;

− Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor.

Din punctul de vedere al susținerii financiare a unității nostre din partea societăților comerciale/firmelor private, implicarea acestora în acest sens a fost și este în continuare redusă.

II.3 Contextul social

Elevii provin din medii diferite din punct de vedere social, financiar, religios, etnic, cultural, intelectual și cu referire la locul de rezidență și la cerințele educaționale. Elevilor proveniți din circumscripția școlară stabilită la nivel local li se adaugă alți copii din celelalte zone, dar și din localitățile limitrofe.

Factori sociali:

✓ fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii de învăţământ; ✓ creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei absenteismului școlar, creşterea ratei divorţialităţii;

✓ oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;

✓ aşteptările comunităţii de la şcoală;

✓ rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională; ✓ cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

Majoritatea familiilor consideră educația ca un mijloc de promovare social. În comunitate, nu există cazuri deosebite de delicvență sau acte semnificative de violență și alte abateri comportamentale. Se observă două aspecte: o relativă scădere a posibilităților financiare și un număr mai mare de familii care ar trebui să fie ajutate financiar; o migrare a familiilor cu resurse financiare spre zone mai sigure. Realităţile cadrului social autohton sunt concretizate în interesul justificat al părinţilor de a-şi căuta de lucru în străinătate.

În plan demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ.

În comunitate există locuri în care copiii se pot întâlni, socializa și desfășura diverde activități: piscine, parcuri, Cluburi ale copiilor, baze sportivă și multe altele.

II.4 Contextul tehnologic

Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o reprezintă tehnologia informatică. Zona în care este situată Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu beneficiază de conexiune la Internet, cablu TV, telefonie fixă și mobile din partea mai multor furnizori de servicii, astfel că accesul la informație și la formarea la distanță se realizează foarte ușor, fapt ce permite accesul elevior la o informare curentă şi suplimentară în diverse domenii.

În oraş există mai multe redacţii de ziare, posturi TV, radio local care se implică constant în prezentarea realităţilor şcolare.

Şcoala noastră s-a adaptat cerinţelor noii tehnologii prin amenajarea unui cabinet de informatică, dar și printr-o serie de activităţi desfăşurate prin dispozitive tehnologice (videoproiector, DVD-player, Cd-uri educaţionale etc.).

II.5 Contextul ecologic

Educației pentru mediu i se cuvine un rol foarte important, în condițiile în care spaţiu este afectat în permanenţă de poluare.

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt probleme cu care ne confruntăm la nivel național și internațional. Schimbările climatice constituie provocări majore, care vor marca generațiile viitoare. Abordarea acestora trebuie să aibă în vedere schimbări radicale atât la nivel economic, cât și la nivel social. Educația este unul din pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, prin schimbarea comportamentului uman, în vederea protejării naturii și a resurselor, fiind recunoscut faptul că educația pentru climă joacă un rol fundamental în adaptarea comportamentală și mentală a societății la schimbările climatice.

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu promovează educația pentru mediu prin desfășurarea activităților în cadrul Programului „Săptămâna verde”, prin dezvoltarea unui plan de mentenanță sustenabilă a unității, prin intermedierea de sponsorizări sau colaborări cu specialiști, prin dezvoltarea de parteenriate cu ONG-uri de mediu pentru proiecte comune.

În educația pentru mediu, școala utilizează ca infrastructură educațională zonele verzi din jurul unității de învățământ sau din interiorul acesteia, mediului exterior clădirii unității ca un context integrat pentru învăţare. Apreciem că orice proiect care sprijină protecţia mediului este bine venit şi că educaţia pentru mediu trebuie să devină o componentă fundamentală în educarea tinerilor.

Împreună cu elevii organizăm activități de igienizare în grădina şcolii, în apropierea acesteia, dar şi în localitate.

Vom continua să colaborăm cu comunitatea pentru facilitarea unor vizite ale elevilor și profesorilor la: diferite clădiri care încorporează elemente de sustenabilitate; centre de reciclare; fabrici; staţii de epurare a apei; centre de colectare separată şi reciclare a deşeurilor, pentru organizarea periodică a unor activități de voluntariat.

Evenimente reprezentative din viața Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu pot fi vizualitate pe site ul unității și pe pagina de Facebook.

Concluziile şi interpretările analizei PESTE sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică ale Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu pentru perioada 2025 – 2029.

CAPITOLUL III – STRATEGIA Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu

„CONSIDERĂ ELEVUL O FĂCLIE PE CARE SĂ O APRINZI, ASTFEL ÎNCÂT MAI TÂRZIU SĂ

LUMINEZE CU O LUMINĂ PROPRIE.”

Plutarh

III.1 Viziunea școlii

Viziunea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu este să ofere tuturor beneficiarilor acces la o educație de calitate, șanse egale tuturor copiilor, să susțină principiile școlii incluzive și să fie deschisă tuturor, astfel încât să facă posibilă atingerea potențialului maxim pentru fiecare copil în parte. Ne dorim să asigurăm recunoașterea și garantarea drepturilor beneficiarilor de a-și păstra, dezvolta şi exprima identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

III.2 Misiunea școlii

Misiunea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu este să genereze un mediu educațional care să asigure dezvoltarea armonioasă a tuturor beneficiarilor săi, prin promovarea excelenței și facilitarea accesului egal la educație.

Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu își propune:

− Să dezvolte interesul pentru educaţie şi formare permanentă în sensul promovării unui învăţământ modern, deschis şi flexibil, capabil să asigure accesul la toate nivelurile şi formele de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor pentru realizarea succesului personal şi profesional;

− Să promoveze principiile unui management optim realizării unui climat educaţional incluziv; − Să asigure elevilor un demers educațional proiectat în concordanță cu exigențele unei societăți democratice, bazate pe egalitate de șanse;

− Să asigure tuturor elevilor o educaţie de calitate prin centrarea învăţării pe elev, prin utilizarea unor metodologii noi de lucru şi abordarea educaţiei din perspectiva serviciilor comunitare, prin implicarea părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii în pregătirea şi evoluţia în carieră a elevilor, în raport cu nevoile comunitare;

− Să promoveze şi să identifice dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev pentru a fi capabil să-şi aleagă viitorul cel mai potrivit şi să se adapteze unei societăţi dinamice;

− Să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor legislaţiei şcolare şi legislaţiei muncii; − Acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului functional;

− Diversificarea îmbunătățirea stării de bine a elevilor în toate activitățile asociate cu învățarea, derulate în școală, acasă sau în alte contexte și situații de învățare;

− Creșterea adaptării școlare, medierea succesului şi integrarea școlară a tuturor copiilor aparținând categoriilor/grupurilor vulnerabile, prin asigurarea accesului la educație;

− Să valorizeze colaborarea cu parteneri din comunitatea locală și din Europa.

Valorile care ne ghidează activitatea sunt:

− Integritatea;

− Etica;

− Transparența;

− Colaborarea;

− Implicarea;

− Responsabilitatea.

III.3 Ținte strategice

Pornind de la misiunea și viziunea școlii, de la rezultatele diagnozei și autoevaluării, am formulat următoarele ținte strategice în vederea dezvoltării Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu în perioada 2025- 2029:

1. Prevenirea abandonului școlar prin reducerea cu 2,5%/an a numărului de absențe și scăderea ratei abandonului școlar cu 1% până la finalul anului școlar în curs, față de anul școlar anterior.

Motivarea alegererii țintei strategice: La nivelul unității există un număr mare de elevi provenind din familii defavorizate, care determină o rată relativ ridicată a absenteismului. Absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, unitatea își propune să combine măsuri de prevenire și intervenție și compensare și să se concentreze, mai ales, pe intervenții la nivelul elevilor.

Măsurile de prevenire sunt menite să reducă riscul de părăsire timpurie a școlii înainte de debutul problemei, prin asigurarea unei baze solide, timpurii, elevilor, în vederea dezvoltării potențialului și înlesnirii procesului de integrare în mediul școlar.

Măsurile de intervenție au rolul de a preveni și/sau corecta fenomenul părăsirii timpurii a școlii prin îmbunătățirea calității educației și formării profesionale la nivelul unității de învățământ, prin reacționarea la semnele de avertizare timpurie și prin furnizarea de sprijin specific elevilor sau grupurilor aflate în situație de risc de părăsire timpurie a școlii.

2. Îmbunătățirea stării de bine a elevilor pentru reducerea, în anul școlar următor, cu cel puțin 75% a numărului cazurilor raportate de bullying și de violență între elevi în scopul creării/menținerii siguranței fizice și emoționale a elevilor în școală și în afara ei.

Motivarea alegererii țintei strategice: Mediul școlar şi lumea în care elevii învață, continuă să se schimbe. În acest context, starea de bine trebuie actualizată pentru că este în continuă schimbare, iar existenţa sau absența acesteia, poate afecta succesul în procesul de învățare.

În școală au avut loc de-a lungul timpului cazuri de bullying și de violență între elevi, de aceea, unitatea trebuie să prevină și că combat acest comportamentul abuziv, realizat în mod repetat și cu intenție directă sau indirectă, care duce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei / victimelor, prin umilire, rănire, persecuție, intimidare sau alte fapte.

Starea de bine la școală este esențială pentru dezvoltarea unei atitudini favorabile învățării pe tot parcursul vieții: un adult cu amintiri negative despre școală, despre foștii colegi, despre școală, despre profesori și despre experiențele de învățare trăite este de așteptat că nu va fi favorabil învățării.

Crearea condițiilor optime de siguranță și securitate instituționala si emoțională, tuturor grupelor de interes, dascăli și elevi, consilierea acestora și facilitarea schimbului de informații, sunt principala preocupare a noastră.

Deci, pentru a îmbunătăți participarea și rezultatele învățării, școala trebuie să îmbunătățească și starea de bine a elevilor, să mențină climatul de siguranță fizică și emoțională, în toate activitățile asociate cu învățarea, derulate în școală, acasă sau în alte contexte și situații de învățare.

3. Îmbunătățirea participării la educație prin dezvoltarea și promovarea unei educații incluzive și creșterea ratei de atragere și integrare în comunitatea școlară a tuturor categoriilor/grupurilor vulnerabile de copii.

Motivarea alegererii țintei strategice: În școală există mai multe categorii de copii aparținând categoriilor/grupurilor vulnerabile: din familii sărace și/sau din familii cu un nivel scăzut de educație, din mediul rural, cu dizabilități, cu tulburări din spectrul autist, cu tulburări spe-cifice de învățare— dovedite cu certificat de handicap și/sau certificat de orientare—numiți, în general, ”cu CES” (cu cerințe educaționale speciale), orfani, în plasament familial, cu părinți plecați în străinătate, în grija bunicilor, rudelor sau a altor persoane, alte categorii identificate, ca atare, la nivelul unității de învățământ.

Principiul egalității de șanse reprezintă conceptul de bază al școlii incluzive, prin aplicarea căruia, aceasta contribuie la anularea diferențelor de valorizare bazate pe criterii subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel școlar se realizează prin respectarea și valorizarea diferențelor socio-culturale existente în rândul elevilor și prin promovarea bogăției și a diversității experienței educative care rezultă din aceste diferențe.

În Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu din punctul de vedere al unei educații incluzive putem sintetiza: unitatea de învățământ are porțile deschise pentru toți cei interesați şi dezvoltă relaţiile cu comunitatea.

4. Asigurarea unui management instituțional eficient, transparent, bazat pe entuziasm, motivare, implicare proactivă, prin implicarea a celor puțin 50% din totalul cadrelor didactice în procesul de luare a deciziilor și prin implicarea întregului personal, a beneficiarilor educației oferite, în procesul de asigurare a calității educației.

Motivarea alegererii țintei strategice: Calitatea actului educaţional este dată în unitate de: pregătirea cadrelor didactice, comunicarea profesor – elev, utilizarea metodelor şi mijloacelor didactice interactive, rolul tuturor disciplinelor în actul educaţional, atingerea standardelor naţionale, prognoza şi diagnoza activităţilor propuse.

Asigurarea calității în învățământ impune o serie de măsuri manageriale care să mărească atât rata de retenție, de performanță și succes a elevilor, cât și creșterea nivelului de formare și perfecționare continuă a cadrelor didactice, la nivelul standardelor naționale și europene.

5. Dezvoltarea unor atitudini și comportamente bazate pe valorile interculturalității în rândul elevilor și cadrelor didactice, prin creșterea anuală cu 25% a numărului de activități extracurriculare, a proiectelor și parteneriatelor locale, naționale și internaționale, prin promovarea excelenței.

Motivarea alegererii țintei strategice: Prin proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi extracurriculare deosebite, a unor proiecte și parteneriate se dorește valorizarea aspectelor culturale diverse şi punereav în valoare a unor seturi de atitudini şi comportamente positive.

Ne bazăm pe interesul crescut al tuturor generațiilor de copii, pe experiența ultimilor ani care ne a demonstrat că la toate activitățile de acest gen organizate în unitate, cadrele didactice și elevii au participat cu entuziasm, s-au implicat în organizarea și desfășurarea unor astfel de evenimente, au venit ei înșiși cu propuneri privind activitățile care să se organizeze.

6. Implicarea școlii în educația privind schimbările climatice și mediul și creșterea gradului de sustenabilitate a unității de învățământ prin reducerea amprentei de dioxid de carbon cu 50%.

Motivarea alegererii țintei strategice: Prin „educația privind schimbările climatice și mediul” înțelegem o educație care promovează un stil de viață sustenabil prin dezvoltarea de competențe eco sociale. Prin acest tip de educație se are în vedere familiarizarea elevilor cu problemele naturale și socioeconomice, cauzate de schimbările climatice, dar și cu modalitățile de a îmbunătăți răspunsul la acestea.

Scopul constă în creșterea gradului de conștientizare asupra schimbărilor climatice și problemelor de mediu, elevii putând fi atât purtători de mesaj spre familiile și comunitățile lor, cât și parte direct implicată în acțiunile de stopare a degradării mediului.

Pentru tranziția la o economie durabilă din perspectiva mediului, circulară și neutră din punct de vedere climatic și promovarea unei culturi a sustenabilității, Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu își

propune creșterea gradului de sustenabilitate și reducerea amprentei de dioxid de carbon prin implementarea unor proiecte de mediu comune, dezvoltarea de parteneriate în vederea reabilitării unității.

III.4 Opțiuni strategice - Program de dezvoltare

ŢINTE STRATEGICE

OPŢIUNI STRATEGICE

1. Opţiunea curriculară:

a. Înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competențe de tip funcțional, absolut necesare unei bune integrări ulterioare în viața socială și profesională.

b. Facilitarea accesului la servicii de consiliere și dezvoltare personală, având ca scop identificarea factorilor ce duc la creșterea absenteismului și a abandonului școlar, precum și la scăderea ratei de participare și de promovare a examenului evaluare națională.

c. Diversificarea ofertei școlare prin activități curriculare și extracurriculare, în raport cu particularităţile individuale ale elevilor.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. O mare sensibilizare și implicare a cadrelor didactice pentru eficientizarea învățării și ancorarea ei în realitate, prin studiu, analiză și formare continuă.

b. Activități de formare / dezvoltare profesională a personalului (în situația în care absenteismul este selectiv – la anumite discipline / cadre didactice).

c. Organizarea de lecții deschise, lectorate cu părinții, „școala părinților” pentru responsabilizarea părinților în vederea prevenirii şi combaterii absenteismului.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Stimularea elevilor prin acordarea de burse și alte stimulente. b. Utilizarea materialelor didactice moderne pentru ca lecțiile să devină mai atractive.

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Realizarea de parteneriate locale care duc la creșterea încrederii în școală la nivel comunitar.

b. Consțientizarea comunității locale de rolul școlii în formarea viitorilor cetățeni ai comunității și care să sprijine menţinerea elevilor cu risc de abandon în sistemul şcolar.

c. Promovarea în comunitate a preocupărilor şcolii pentru personalizarea actului instructiv-educativ în vederea prevenirii eşecului şcolar.

2. Îmbunătățirea stării de bine a elevilor prin diversificarea ofertei de activități curriculare și extracurriculare pentru reducerea, în anul școlar următor, cu cel puțin 75% a numărului cazurilor raportate de bullying și de violență între elevi în scopul creării/menținerii siguranței fizice și emoționale a elevilor în școală și în afara ei.

1. Opţiunea curriculară:

a. Cunoașterea atitudinii elevilor față de învățare, școală, profesori și colegi și cunoașterea factorilor pozitivi sau negativi care influențează această atitudine, pentru fiecare elev în parte. b. Desfășurarea de activități interculturale, care promovează ”norme sociale pozitive” și valori precum diversitatea sau toleranța. c. Activități extracurriculare de educație civică, de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. Programe de educație parentală și alte activități dedicate părinților pentru cunoașterea copiilor, relațiile cu ei, combaterea bullyingului și violenței etc.

b. Responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Atragerea de sponsorizări și donații.

b. Accesarea de fonduri europene pentru creșterea calitǎţii actului educațional.

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Găzduirea unor evenimente comunitare.

b.Parteneriate și proiecte comune pentru prevenirea comportamentelor antisociale, violenței și hărțuirii.

c. Iniţierea unor programe de sensibilizare a comunităţii privind fenomenul de violență și bullying şcolar, cu aportul tuturor actorilor sociali.

3. Îmbunătățirea participării la educație prin dezvoltarea și promovarea unei educații incluzive și creșterea ratei de atragere și integrare în comunitatea școlară a tuturor

1. Opţiunea curriculară:

a. Crearea claselor eterogene la început de ciclu – incluzând astfel elevi din grupuri dezavantajate și elevi cu cerințe educaționale speciale.

b. Creșterea gradului de corelare a tehnologiilor educaţionale, curriculumului, materialelor didactice cu nivelul de dezvoltare a copilului şi nevoile de învăţare diferite.

c. Sprijinirea educabililor aparținând unor grupuri defavorizate, creșterea adaptarii școlare, mediatizarea succesului și integrarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului egal la educație.

categoriilor/grupurilor

vulnerabile de copii.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive, astfel încât, expertiza dobândită să vină în sprijinul fiecărui copil.

b. Asigurarea serviciilor de asistență psihopedagogică, prin colaborarea cu CJRAE.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Asigurarea condiţiilor materiale necesare și reorganizarea modalităților suport pentru asistența psihopedagogică adecvată și accesibilă tuturor copiilor din categoriile/grupurile vulnerabile.

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Activități de promovare a educației incluzive în comunitate - creșterea gradului de sensibilizare a opiniei publice în problema educaţiei incluzive.

b. Implicarea comunității în viața școlară.

c. Stabilirea de parteneriate naţionale şi internaţionale în dezvoltarea şi promovarea educaţiei incluzive.

1. Opţiunea curriculară:

a. Încurajarea participării beneficiarilor direcți și indirecți în stabilirea ofertei curriculare la dispoziția școlii, aliniată la cerințele externe.

b. Dezvoltarea de către cadrele didactice a strategiilor de lucru în echipă, prin proiecte de grup, sesiuni demonstrative de dezbateri. c. Eficientizarea activităţilor prin promovarea celor care dezvoltă spiritul de echipă, comunicare pozitivă, pasiune în activitățile desfășurate.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. Identificarea nevoilor reale de pregătire ale cadrelor didactice, stimularea participării acestora în programe de formare continuă, în vederea creşterea calităţii resurselor umane angajate în școală, în vederea îndeplinirii scopurilor educaţionale şi asigurarea calităţii în învăţământ, în vederea îmbunătățirii relațiilor dintre colegi și dintre profesori și elevi, în vederea creșterii gradului de satisfacție în raport cu activitățile desfășurate la școală.

b. Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare în luarea deciziilor cu factorii relevanţi: structurile organizatorice ale părinţilor și elevilor. c. Responsabilizarea personalului în atingerea țintelor strategice, respectând fișa postului și valorizând abilitățile personale.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Atragerea de sponsorizări pentru derularea proiectelor școlii. b. Completarea achiziţionării mijloacelor moderne audiovizuale, a materialelor didactice în contextul digitalizării procesului educativ.

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Implicarea instituțiilor cu interes educațional în antrenarea cadrelor didactice și a elevilor.

b. Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare cu comunitatea locală.

1. Opţiunea curriculară:

a. Implicarea și responsabilizarea elevilor pentru o educație privind valorile interculturalității prin înfiinţarea de cercuri tematice ce vizează interculturalitatea.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. Stimularea, prin distincţii şi premii, a cadrelor didactice care se implică în proiecte şi activităţi care abordează tema interculturalităţii.

b. Recompensarea elevilor care obţin rezultate deosebite la concursuri şi proiecte pe tema interculturalităţii, pentru stimularea și promovarea excelenței.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Atragerea de resurse financiare extrabugetare în vederea realizării materialelor de promovare a principiului interculturalităţii.

b. Asigurarea bazei logistice necesare mediatizării periodice a activităţilor şcolii şi a diseminării informaţiilor, în ceea ce priveşte interculturalitatea.

4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Sensibilizarea partenerilor sociali în sprijinirea și realizarea unor acțiuni ce au drept scop creșterea responsabilității în rândul elevilor față de valorile interculturalității.

b. Punți de legătură și spații de întâlnire, nu doar cu familiile elevilor, ci și cu instituțiile și cu organizațiile locale, pe care să le antreneze în proiecte comune, benefice întregii comunități. c. Participarea școlii la evenimente de promovare a interculturalităţii, în unităţi şcolare, dar şi culturale şi sociale.

1. Opţiunea curriculară:

a. Dezvoltarea capacității elevilor de a reflecta și de a acționa în vederea protejării mediului și utilizării sustenabile a resurselor naturale.

b. Diversificarea metodelor de predare – învățare și interacțiune la clasă prin integrarea și utilizarea noilor tehnologii, pentru crearea unui ecosistem digital extins pentru educația privind schimbările climatice și mediul și desfășurarea de activități în aer liber.

c. Înființarea de cluburi în unitatea de învățământ, dedicate schimbărilor climatice cu resurse dedicate.

2. Opţiunea – resurse umane:

a. Formarea și actualizarea permanentă a cunoștințelor profesorilor și a reprezentanților școlii, cu informația relevantă.

b. Menținerea elevilor în permanentă conexiune cu informații și activități relevante.

c. Oferirea de programe de formare, motivare și responsabilizare a managementului și personalului administrativ din unitate în vederea adoptării unei culturi a sustenabilității, inclusiv pentru crearea unui plan de mentenanță sustenabilă a unității.

3. Opţiunea – resurse materiale şi financiare:

a. Utilizarea mediului exterior clădirii unității ca un context integrat pentru învăţare – contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, la reducerea problemelor de comportament și la creşterea implicării elevilor.

b. Reducerea amprentei de dioxid de carbon a unității prin reabilitarea termică, iluminarea cu un consum redus de energie, utilizarea materialelor sustenabile,extinderea suprafeței verzi din curtea unității, monitorizarea comparativă a consumului de apă şi

energie, reducerea cantității deșeurilor produse în școală. c. Recunoaşterea rezultatelor obţinute de cei care contribuie la creșterea gradului de sustenabilitate al unității de învățământ prin oferirea de stimulente, recompense, precum și organizarea de evenimente de sărbătorire.

d. Accesarea de granturi/fonduri nerambursabile pentru finanțarea unor proiecte sau programe - prin care să se susțină atât educația, cât și infrastructura școlară.

3. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:

a. Intermedierea de sponsorizări sau colaborări cu specialiști. c. Dezvoltarea de parteneriate, colaborări cu familiile elevilor, cu primăria, comunitatea locală, diverse ONG-uri de mediu, pentru proiecte de mediu comune.

d. Colaborarea cu primăria pentru susținerea reabilitării unității.

Menţionăm că prioritatea atingerii țintelor se va stabili în conformitate cu rezultatele analizelor SWOT, care au evidenţiat următoarele aspecte în dezvoltarea instituțională a școlii: − Îmbunătățirea continuă a calității ambientului educaţional în care se desfăşoară activitatea didactică;

− Atragerea de fonduri suplimentare obţinute prin sponsorizări, proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale;

− Consilierea resursei umane în problematica reducerii absenteismului și a abandonului școlar;

− Asigurarea egalităţii şanselor în educaţie, a reducerii absenteismului, abandonului şcolar, a părăsirii timpurii a şcolii şi a îmbunătăţirii rezultatelor învățării, reducerii analfabetismului funcțional și promovarea excelenței;

− Creșterea performanțelor profesionale și didactice ale personalului didactic prin participarea la programe de formare, simpozioane, seminarii, colocvii, instruiri, schimburi de experienţă; − Diversificarea îmbunătățirea stării de bine a elevilor în toate activitățile asociate cu învățarea, derulate în școală, acasă sau în alte contexte și situații de învățare;

− Extinderea utilizării în procesul de predare a unor metode moderne și a unor stiluri de predare flexibile, valoroase, stimulative, moderne, activ participative, diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev, care să conducă la creșterea motivației pentru învățare și a performanței școlare;

− Creșterea numărului de elevi participanți la concursurile școlare și extrașcolare care obțin performanțe și creșterea procentului de promovare a examenului de evaluare națională; − Consolidarea susținerii educației și formării elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și a celor proveniți din familii defavorizate sau aflate în dificultate;

− Diversificarea situațiilor de învățare prin intermediul activităților extracurriculare; − Creșterea adaptării școlare, medierea succesului şi integrarea școlară a tuturor copiilor aparținând categoriilor/grupurilor vulnerabile, prin asigurarea accesului la educație;

− Promovarea educației privind schimbările climatice și de mediul;

− Îmbunătățirea managementului prin construirea unui climat de siguranță și încredere pentru desfășurarea în condiții optime a procesului instructiv educativ;

− Inițierea și participarea activă în cadrul unor proiecte comune cu instituții din comunitate; − Participarea la proiecte cu finanţare europeană.

CAPITOLUL IV - CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Elaborarea Planului de Dezvoltare Instituțională al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu, este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă.

Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi: încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc. Consultarea documentelor în vederea elaborării PDI a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare. Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect. În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic au fost analizate toate documentele la dispoziție. În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitate.

În elaborarea planului am consultat:

⇨ cadrele didactice în vederea stabilirii priorităților strategice care trebuie urmărite pentru realizarea misiunii pe care școala și-a asumat-o;

⇨ reprezentanți ai părinților pentru a determina așteptarile acestora și modul în care acestea au fost atinse până acum; au fost reținute aspecte pe care părinții doresc să le ameliorăm și să le dezvoltăm în etapele următoare;

⇨ documentele unității, PDI-ul anterior.

Alte surse de informaţii

⇨ Documente de proiectare a activităţii unității (documente ale catedrelor, comisiilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor/ reprezentaților legali, documente care atestă parteneriatele unității, oferta educațională, planul de școlarizare);

⇨ Documente de analiză a activităţii unității (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente);

⇨ Documente de prezentare şi promovare a școlii;

⇨ Chestionare, discuţii;

⇨ Ghidurile ARACIP, rapoarte scrise ale Inspectoratului Școlar, ARACIP, Ministerul Educației și Cercetării întocmite în urma inspecţiilor efectuate în unitate.

Procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat de director, director adjunct, Consiliul de Administrație, Consiliul Profesoral, CEAC, Comisia pentru Curriculum și Echipa de elaborare a PDI prin:

✓ întâlniri și ședințe de lucru pentru informare, feed-back, actualizare;

✓ includerea de activități specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administrație, ale Consiliului Profesoral, ale catedrelor;

✓ activităţi specifice de control intern;

✓ prezentarea de rapoarte anuale în cadrul Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație;

✓ revizuire periodică.

Activitățile de monitorizare și evaluare vor viza următoarele aspecte:

→ întocmirea setului de date care să sprijne monitorizarea realizării țintelor, etapă cu etapă (datele și informațiile sunt colectate în “baza de date a școlii”);

→ analiza informațiilor privind atingerea țintelor;

→ evaluarea progresului în atingerea țintelor, adică gradul de avansare în raport cu obiectivele și termenele propuse;

→ costurile – concordanța/neconcordanța dintre ceea ce am planificat și ceea ce am obținut; → calitatea – nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate.

Monitorizarea se va realiza prin:

• deciziile curente – referitoare la derularea concretă a acțiunilor, în cazul “problemelor bine structurate”;

• rezolvarea de probleme – adică elaborarea deciziilor în cazul “problemelor structurate impropriu”;

• stilul managerial – alternarea stilurilor manageriale în functie de situațiile concrete etc.

În procesul de monitorizare a implementării P.D.I.-ului, se va urmări: prezentarea clară a ţintelor strategice și a opţiunilor strategice, asigurându-se corelarea acestora cu direcţiile de acţiune de la nivelul

tuturor comisiilor de lucru, implicarea întregului personal al şcolii în realizarea obiectivelor, identificarea soluţiilor pentru problemele ce se ivesc în procesul de implementare a P.D.I.-ului.

Instrumente de monitorizare:

– observaţiile;

– discuţiile cu elevii, cu părinţii;

– asistenţele la ore;

– chestionare;

– dezbateri la nivelul comisiilor din şcoală, Consiliului de Administraţie, al Consiliului Profesoral.

Monitorizarea de tip managerial. Cea mai frecventă formă de monitorizare pe care o vom folosi va fi cea de tip managerial, adică vor fi monitorizați indicatorii:

• eficacitate – indicatorii care arată atingerea finalităților propuse;

• economicitate – indicatorii care arată nivelul consumului de resurse;

• eficiență – indicatorii care arată relația dintre eficacitate și economicitate;

• efectivitate – aspectele care arată dacă ceea ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem. Monitorizarea inovației. Vom folosi de asemenea și acest tip de monitorizare, având în vedere ca inovația, creativitatea reprezintă o cale esențială de asigurare a calității educației: • măsura în care personalul școlii (cadre didactice, personal didactic auxiliar, personal administrativ), părinți, elevi, actori educaționali din comunitate s.a. adoptă/participă/inițiază procese de schimbare;

• măsura în care cei implicați corectează/remediază și îmbunătățesc/crează o anumită schimbare, în concordanță cu cerințele din standardele de calitate;

Datele și informațiile colectate pe baza monitorizării vor fi valorificate pentru evaluarea propriu zisă: stabilirea gradului de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a actorilor educaționali, impactul asupra mediului intern și cel extern, nivelul costurilor, oportunitatea continuării/ dezvoltării/ diversificarii acțiunilor. Atingerea anuală a țintelor va fi monitorizată de echipa de cadre didactice care a contribuit la realizarea PDI-ului. Membrii Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității și membrii Comisiei de Curriculum vor evalua activitatea, în orizontul sarcinilor care le revin din Planul managerial.

Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual privind starea și calitatea învățământului din unitate și se vor stabili măsuri corective și ameliorative.

Revizuirea PDI se va face, de regulă, la începutul anului școlar, în lunile septembrie – octombrie, și ori de câte ori este nevoie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea și calitatea învățământului în Școala Gimnazială Nr. 2 Lungulețu în anul școlar încheiat, și pe baza propunerilor făcute de beneficiarii direcți și indirecți ai școlii.

Școala Lungulețu

Search

Linkuri utile

Despre

Tags

Arhivă

PLANUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL Școlii Gimnaziale Nr. 2 Lungulețu PENTRU PERIOADA 2025-2029

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu